Starea de sanatate a fiecaruia dintre noi este evaluata de cele mai multe ori prin ceea ce se numeste un status nutritional optim care deriva din echilibrul obtinut intre necesarul si aportul nutritional. O stare optima de nutritie determina cresterea si dezvoltarea organismului, mentine starea de sanatate, permite desfasurarea activitatii zilnice si participa la protectia organismului fata de diverse agresiuni sau boli.

Echilibrul energetic al organismului sta la baza stabilitatii ponderale si a echilibrului mediului intern si are la randul ei un rol bine conturat in determinarea statusului nutritional. Intr-o parte a balantei stau aporturile energetice (reprezentate de alimente), iar de cealalta consumurile energetice pentru mentinerea functiilor organismului, termoreglare si activitate fizica.

In determinarea statusului nutritional, un rol aparte il detine balanta energetica a organismului ce sta la baza stabilitatii ponderale si a echilibrului mediului intern. Pe un talger al balantei sunt aporturile energetice, iar pe celalalt consumurile energetice pentru mentinerea functiilor organismului, termoreglare si activitate fizica. In cazul organismului uman, aportul energetic este discontinuu si variabil, in timp ce consumul energetic este permanent. Este necesara existenta unor depozite energetice care sa asigure organismului uman “combustibilul” in perioadele dintre pranzuri. Se poate vorbi astfel de doua etape distincte, perioada alimentara si cea de post, in cadrul carora caile metabolice activate sunt diferite, ducand fie la stocare de energie sub forma de glicogen si trigliceride, fie la consumul din depozitele glucidice si lipidice, uneori chiar proteice.

Pentru mai multe informatii despre echilibrul energetic puteti regasi aici


Hidratarea

Consumul adecvat de lichide este o conditie necesara mentinerii unei bune functionari a organismului. Apa este un element necesar in mentinerea temperaturii constante a corpului, agentul de dizolvare a nutrientilor necesari hranirii organismului, dar si vehiculul necesar eliminarii din organism a compusilor de dezasimilatie; este cea care inlesneste schimbul de oxigen si bioxid de carbon la nivelul plamanilor.

Deshidratarea poate avea efecte multiple asupra organismului uman, de la simple dureri de cap sau scaderea puterii de concentrare, mergand pana la functionarea defectuoasa a rinichilor sau chiar aparitia unor probleme cardiovasculare. Copiii sunt mult mai expusi la deshidratare decat adultii.

Hidratarea vine din orice sursa de lichid, precum bauturile, fructele, legumele, dar si alte alimente. Din necesarul zilnic de 2 -2,5 litri de lichide (care poate depasi doi litri in functie de temperatura ambianta, efortul fizic depus, diverse stari fiziologice), cea mai importanta sursa de hidratare a organismului (80%) sunt bauturile (apa, bauturi racoritoare, lactate, ceai, cafea), in timp ce numai 20% este furnizat de alimentele ingerate.

Ingredientul de baza a unei bauturi non-alcoolice este intotdeauna apa. Uneori, se adauga un indulcitor sau aroma. Apa reprezinta aproximativ 90% dintr-o bautura carbogazoasa care contine zahar (chiar mai mult in versiunile cu aport caloric scazut).

Studiile arata ca varietatea in arome poate incuraja consumul de lichide. In cazul in care deshidratarea este insotita de pierderea in sodiu, aparuta de regula in timpul activitatilor fizice sau in conditii de temperaturi ridicate, includerea unei cantitati mici de sodiu intr-o bautura pentru sportivi poate facilita o hidratare eficienta.

Bauturile racoritoare sunt o sursa importanta de hidratare, oferind o gama larga de alternative care includ apa minerala, sucurile si nectarurile, bauturile carbogazoase si necarbogazoase, bauturile functionale. Proportia bauturilor care nu contin zahar sau a celor cu continut redus de indulcitori este in continua crestere. Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) a subliniat din 2008 rolul deosebit pe care bauturile il joaca in alimentatia noastra datorita proprietatilor lor de hidratare.

Pentru mai multe informatii:
http://www.unesda.org/drinkopedia/hydratation
http://www.unesda.org/hydration-and-non-alcoholic-beverages-fact-sheet

Dieta

Mentinerea unui echilibru intre dieta, activitate fizica si hidratare constituie cheia unei stari bune de sanatate.

O dieta echilibrata include in anumite proportii alimente din toate grupele de alimente (paine si cereale, legume si fructe, lactate, carne, leguminoase si seminte, dulciuri si grasimi). Dieta echilibrata se refera nu numai la grupele de alimente recomandate, ci si la ritmicitatea alimentatiei. Obiceiurile alimentare sanatoase includ mai multe mese in cantitati moderate, esalonate pe parcursul unei zile si preferabil luate zilnic la aceleasi ore.

Nu exista aliment sanatos sau mai putin sanatos, ci doar diete necorespunzatoare. Pentru a ramane sanatosi, oamenii au nevoie de un echilibru de substante nutritive: grasimi, zaharuri, proteine, fibre etc. O dieta necorespunzatoare este atunci cand anumiti nutrienti sunt consumati in exces, iar alte substante nutritive sunt consumate in cantitati insuficiente.

Dieta necorespunzatoare este un factor major in aparitia obezitatii, a bolilor cardiovasculare, a diabetului, a multor forme de cancer si a altor boli.

Pentru o dieta echilibrata ne sunt necesare atat vitamine, cat si minerale. Restrictionarea necontrolata a consumului unor alimente si bauturi, dietele aleatorii care limiteaza sever numarul caloriilor zilnice si excesele alimentare sunt la fel de periculoase si ar trebui evitate deoarece priveaza organismul de aportul de nutrienti si lichide strict necesare bunei functionari. Educatia referitoare la o nutritie optima este esentiala pentru a avea siguranta ca stim cum sa ne hranim.

Activitatea fizica

Dietele echilibrate si stilul de viata activ sunt cheia pentru un stil de viata sanatos de lunga durata. Miscarea si exercitiile fizice joaca un rol-cheie. Industria noastra este implicata atat la nivel european, cat si national in promovarea activitatii fizice si incurajeaza consumatorii sa se mentina in forma.

Activitatea fizica constanta are multe beneficii pentru sanatate putand reduce substantial riscul aparitiei unor boli cum ar fi cele cardiovasculare si hipertensiunea arteriala, diabetul, artrita, osteoporoza, depresia.

Aparitia obezitatii este o urmare fireasca a dezechilibrului creat intre caloriile ingerate si cele consumate prin activitatea fizica. De aceea activitatea fizica are un rol determinant in controlul greutatii prin arderea caloriilor consumate in exces. Pentru mentinerea unui organism sanatos este recomandat un minim de o jumatate de ora de activitate fizica in fiecare zi. Aceasta poate consta in mersul pe jos, practicarea unui sport, activitati casnice si gradinarit, plimbatul cainelui si altele.

Obezitate

Obezitatea este o stare patologica, una dintre cele mai frecvente dereglari de nutritie, caracterizata printr-o acumulare excesiva de grasime in organism. Supraponderabilitatea si forma ei extrema, obezitatea, sunt un factor de risc in dezvoltarea multor boli cronice precum cele cardiovasculare, hipertensiune arteriala sau cele metabolice, dintre care cea mai raspandita este diabetul, fiind enumerate ca factor de risc chiar si in unele forme de cancer (de ex. cancerul de colon). Supraponderabilitatea si obezitatea sunt influentate de multi factori, cei mai importanti fiind factorii genetici, comportamentali, biologici.

Statisticile arata ca bauturile racoritoare contribuie cu mai putin de 3% din calorii la dieta zilnica medie in Europa si aproape 30% din bauturile racoritoare vandute in Europa nu contin calorii sau au un continut scazut de calorii. Astfel, conform studiilor si statisticilor de specialitate bauturile racoritoare nu sunt responsabile pentru obezitate.

Expertii confirma faptul ca rata in crestere a obezitatii se datoreaza mai multor factori, si anume:
  • Stilul de viata modern
  • Reducerea timpului alocat exercitiilor fizice
  • Dietele necorespunzatoare
  • Lipsa de informatii nutritionale.

Varietatea nutritionala este esentiala pentru asigurarea nevoilor specifice fiecaruia. Niciun aliment nu ofera toti nutrientii necesari organismului in cantitatea potrivita, orice aliment joaca un rol in satisfacerea necesarului zilnic. O alimentatie corecta nu depinde direct de alimentele consumate luate individual, ci de combinatiile dintre acestea, de cantitatile in care sunt consumate si deobiceiurile culinare. Cheia pentru o alimentatie sanatoasa este echilibrul si adaptarea la nevoile specifice fiecarui organism.

Sanatatea dentara

Sanatatea dintilor este afectata de mai multi factori legati de calitatea structurii dentare, flora microbiana din cavitatea bucala si tipul alimentelor ingerate. Aparitia cariilor dentare este provocata de coexistenta acestor factori. Potentialul cariogen al alimentelor tine atat de compozitia lor (continutul de carbohidrati), cat si de consistenta lor (alimentele lipicioase au un efect cariogen mult mai crescut decat al lichidelor) si de timpul cat acestea raman in contact direct cu dintii.

Orice aliment care contine glucide fermentabile poate contribui la aparitia cariilor dentare. In aceasta categorie intra atat dulciurile si bauturile racoritoare, cat si orezul, pastele, chipsurile de cartofi, fructele, si chiar painea. Bauturile carbogazoase contin acid fosforic la fel ca sucul de portocale si alte fructe si sucuri de fructe. In conditii normale, atunci cand bem, acesta trece rapid prin gura si apoi este inghitit. Acidul ramane in contact cu dintii doar pentru o perioada scurta de timp. Saliva din gura lucreaza apoi pentru a neutraliza acidul si a reduce efectele sale asupra smaltului. Saliva contine calciu, minerale, fosfor si fluor, elemente care imbunatasesc procesul de remineralizare.

Este foarte important sa constientizam importanta unei igiene dentare corespunzatoare si sfatuim consumatorii sa urmeze sfaturile privind ingrijirea dentara:
  • Inceperea timpurie a ingrijirii dentare;
  • Perierea dintilor de doua ori pe zi cu pasta de dinti cu flor si, daca este posibil, curatarea spatiului dintre dinti cu ata dentara sau scobitori o data pe zi.
  • Stoparea consumului de alimente dupa curatarea dintilor la culcare deoarece fluxul salivar scade in timpul somnului;
  • Vizitarea medicului dentist la fiecare 6 luni pentru un control general. Solicitarea sfatului medicului stomatolog inainte de a folosi produse estetice (de exemplu: produse de albire), care ar putea avea un efect nociv asupra dintilor;
  • Renuntarea la obiceiul de a “rontai” alimente sau savura bauturi in continuu. Timpul dintre mese este necesar pentru ca saliva sa poata neutraliza acizii si repara dintii;
  • Persoanele cu risc ridicat de uzura si eroziune a dintilor ar trebui sa ia masuri speciale de precautie. Spalarea cu florura si guma de mestecat fara zahar pot fi utile dupa consumarea alimentelor acide sau bauturilor racoritoare deoarece acestea incurajeaza remineralizarea.

Intretinerea igienei orale are un rol decisiv in limitarea dezvoltarii florei microbiene si implicit in mentinerea sanatatii dintilor.

Pentru mai multe informatii:
www.unesda.org/drinkopedia/dental-health-0

Please publish modules in offcanvas position.