23 Martie 2026

Industria băuturilor răcoritoare din România s-a confruntat, în ultimii ani, cu un cumul de măsuri fiscale care au generat presiuni semnificative asupra prețurilor și volumelor de vânzări. Majorarea TVA și introducerea accizei pe zahăr au influențat direct costurile de producție și prețurile la raft, afectând comportamentul de consum.

Creșteri succesive de taxe

TVA majorat accelerat

• 9% → 19% (2023)
• 19% → 21% (2025)

Acciza pe zahăr – introdusă și majorată rapid
Aplicată din 2024 exclusiv băuturilor răcoritoare, acciza a fost deja majorată și urmează să crească în continuare:

• 2024: 40 / 60 RON/hl
• 2025: 44 / 66 RON/hl
• 2026 (planificat): 48,4 / 72,6 RON/hl ⬈ 10%

Aceste măsuri au fost implementate în contextul în care zahărul din băuturi reprezintă aproximativ 3% din aportul caloric zilnic al unui adult.

Impact direct asupra prețurilor

+1,2 lei/litru la raft
În perioada 2023–2025, prețul unui litru de băutură răcoritoare a crescut, în medie, cu aproximativ 1,2 lei, ceea ce înseamnă o majorare de 25%–50%, în funcție de ambalaj.

Creșteri peste media alimentelor și inflației
Modificările fiscale au determinat cea mai rapidă creștere a prețurilor din industrie, depășind semnificativ evoluția generală a prețurilor alimentare și a inflației.

Indicele prețurilor de consum (2018 = 100)

Scăderea volumelor de vânzări

-9,5% volum
Deși cifra de afaceri a înregistrat o evoluție pozitivă, analiza volumelor arată o scădere de peste 9,5%, determinată de presiunile fiscale și de contextul economic.

Această evoluție indică o contracție a consumului, în condițiile creșterii accelerate a prețurilor.

Sursa: Studiul ASE

Concluzie

Industria băuturilor răcoritoare traversează o perioadă marcată de presiuni fiscale semnificative, care au condus la creșteri accelerate de prețuri și la scăderea consumului.

Aceste evoluții evidențiază necesitatea unui cadru fiscal echilibrat, care să țină cont de impactul cumulativ al măsurilor fiscale asupra pieței, consumatorilor și competitivității sectorului.

     17 Martie 2026

Industria băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate din România joacă un rol esențial nu doar în economie, ci și în societate, prin contribuția sa semnificativă la ocuparea forței de muncă și la susținerea veniturilor bugetare.

Impact direct și extins în economie

10.000 de locuri de muncă directe
Industria susține direct aproximativ 10.000 de angajați, fapt ce sugerează stabilitatea ocupării forței de muncă.

60.000 de locuri de muncă pe lanțul de valoare
Impactul sectorului se extinde la aproximativ 60.000 de angajați din lanțul de valoare – de la furnizori și distribuție până la retail – contribuind la stabilitatea economică a numeroase comunități locale.

Calitatea locurilor de muncă
Din ANBR fac parte cei mai importanți producători de băuturi răcoritoare din industria românească, dar și operatori din industrii conexe, precum furnizori locali de arome sau ambalaje. Industria se remarcă astfel printr-un nivel ridicat al productivității.

Salarii competitive
Performanța economică a industriei se traduce în salarii peste media economiei, contribuind la stabilitatea pieței muncii și la crearea unor locuri de muncă sustenabile și bine remunerate.

Contribuție fiscală semnificativă: 1 miliard de lei anual
Industria generează anual circa 1 miliard de lei în taxe și impozite directe, susținând în mod constant bugetul de stat. Iar nivelul taxelor plătite per angajat este cu peste 50% mai ridicat decât media pe economie, confirmând rolul industriei de contributor net major. Însă, în perioada 2023–2024, sectorul a resimțit presiuni fiscale care au dus la scăderea cu circa 7,2% a angajaților și la o reducere de 2,6% a cifrei de afaceri reale, cauzată, în principal, de majorarea TVA și introducerea accizei pe zahăr. Toate acestea  creează presiuni suplimentare asupra deciziilor investiționale de pe plan local.

România, hub regional de producție
Cele 18 fabrici care reprezintă industria producătoare de băuturi răcoritoare și ape îmbuteliate reușesc să contribuie la micșorarea deficitului de balanță comercială (import/export). Ele sunt importante pentru economia locală, asigurând locuri de muncă, investiții și dezvoltare pe plan local.

Cum se distribuie activitatea după mărimea companiilor
Potrivit studiului realizat de ASE, microîntreprinderile domină numeric sectorul (peste 80%), în timp ce firmele mici, mijlocii și mari asigură stabilitatea structurală a industriei.

Microîntreprinderi
333 microîntreprinderi (2019) → 318 (2024)

Întreprinderi mijlocii și mari
CAEN 1107:
22 companii (2019) → 20 companii (2024)

Un sector eficient și stabil
Prin combinația dintre productivitate ridicată, locuri de muncă de calitate și contribuții fiscale consistente, industria băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate se evidențiază ca un sector eficient, stabil și strategic pentru economia României.

Aceste rezultate subliniază importanța menținerii unui cadru economic și fiscal care să susțină dezvoltarea sustenabilă a industriei și să valorifice pe deplin contribuția sa la bugetul de stat.

     11 Martie 2026

Industria băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate din România (CAEN 1107) reprezintă un sector esențial al economiei și un pilon central al industriei de fabricare a băuturilor.

Contribuția sa la economia națională este constantă și semnificativă, industria demonstrând stabilitate și capacitate de adaptare chiar și în perioade marcate de provocări economice majore.

Indicatori-cheie

0,6% din PIB-ul României reprezintă contribuția anuală a industriei băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate, reflectând importanța sa economică la nivel național.

3,7 miliarde lei (valoare adăugată brută) generați de industrie, în 2024, confirmând performanța sa economică.

Evoluție stabilă în timp

Contribuția sectorului la PIB s-a menținut constantă în perioada 2018–2024, chiar și în contextul unor provocări economice majore, precum pandemia, inflația sau criza energetică.

Graficul de mai jos evidențiază clar această evoluție stabilă, care reflectă reziliența și soliditatea industriei.

Contribuția la PIB – CAEN 1107

Sursa: Studiu ASE

Rol esențial în economie și în industria băuturilor

Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate este unul dintre cele mai eficiente și stabile segmente ale industriei alimentare din România, cu impact direct asupra creșterii economice, ocupării forței de muncă și veniturilor bugetare.

     3 Martie 2026

În ultimii doi ani, prețurile băuturilor răcoritoare și ale apelor îmbuteliate au crescut mai rapid decât media alimentelor, iar efectele se văd imediat în bugetul gospodăriilor. Studiul „Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare în România”, realizat de ASE pentru Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), arată că majorările de preț au fost determinate în mare parte de taxele pe consum și de introducerea unor noi accize, care au crescut costul final plătit de consumatori.

Alice Nichita, președinte ANBR, subliniază: „Industria de băuturi răcoritoare din România este un pilon strategic al economiei. Creșterea TVA și introducerea taxei pe zahăr afectează direct prețurile la raft și lovesc mai puternic în gospodăriile vulnerabile, diminuând accesul consumatorilor la băuturi cu ingrediente de calitate, testate de experți internaționali, care le oferă momente plăcute de relaxare alături de familie sau prieteni.”

Care sunt consecințele scumpirilor  asupra pieței și consumatorilor

Reducerea cererii pentru băuturile răcoritoare poate influența planurile de investiții ale producătorilor și ale companiilor din lanțul de distribuție. Deși taxele pe consum generează venituri suplimentare la buget pe termen scurt, ele pot amplifica presiunile inflaționiste și diminua puterea de cumpărare a românilor.

Pentru consumator, efectul este imediat: prețuri mai mari la raft, iar pentru industrie, ritm mai lent al investițiilor și un risc asupra locurilor de muncă. Această situație subliniază tensiunea dintre necesitățile fiscale ale statului și puterea economică reală a gospodăriilor românești.

Majorările de preț din ultimii ani nu sunt doar o simplă statistică, ci o realitate palpabilă pentru românii cu venituri mici. În timp ce industria continuă să fie un motor economic important, taxele și accizele crescute au un impact direct asupra consumatorilor, determinând schimbări în obiceiurile de cumpărare și afectând puterea de cumpărare. Într-o economie în care fiecare leu contează, efectele acestor politici fiscale devin resimțite rapid în viața de zi cu zi a românilor.

Creșteri alarmante ale prețurilor, coș zilnic tot mai gol

Datele din piață relevă că, între 2023 și 2024, prețurile băuturilor răcoritoare și ale apelor îmbuteliate au crescut cumulat cu 32,5%, comparativ cu o medie de 17,6% pentru produsele alimentare. Diferența se resimte puternic în coșul de cumpărături zilnic: românii plătesc mai mult pentru produse consumate frecvent, precum apă, sucuri sau băuturi necarbonatate. Această tendință s-a reflectat și în volum, care a scăzut cu peste 9,5% în 2025, conform datelor ANBR.

Venituri rapide la buget,  presiune directă asupra consumatorilor

O mare parte din scumpirile recente se datorează TVA-ului și accizelor, aplicate inclusiv peste valoarea accizei în cazul băuturilor nealcoolice. Astfel, prețul final include atât taxa specifică, cât și TVA calculat peste aceasta.

Specialiștii în economie atrag atenția că aceste instrumente fiscale sunt ușor de colectat și generează venituri rapide la buget, însă au un efect regresiv: afectează într-o proporție mai mare gospodăriile cu venituri mici. În ultimii ani, sectorul a resimțit creșterea TVA de la 9% la 19%, apoi la 21%, dar și introducerea taxei pe zahăr pentru băuturile cu conținut ridicat de zahăr, măsuri care au sporit presiunea asupra consumatorilor vulnerabili.

Cum pot afecta scumpirile locurile de muncă ale românilor

Industria băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate are o pondere semnificativă în economia României: contribuie anual cu peste 0,6% din PIB, generând în 2024 o valoare adăugată brută de 3,7 miliarde lei. Sectorul aduce și aproximativ 1 miliard de lei în taxe și impozite directe.

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, industria susține direct aproximativ 10.000 de angajați și contribuie indirect la bunăstarea a circa 60.000 de persoane implicate de-a lungul lanțului de valoare — de la furnizori și producători de ambalaje, până la transport și distribuție.

    30 Ianuarie 2026

STUDIU DEZVOLTAT DE A.S.E. PENTRU ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ PENTRU BĂUTURI RĂCORITOARE (ANBR)

Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate are o contribuție stabilă și semnificativă la PIB și reprezintă principalul angajator din sectorul fabricării băuturilor din România și contributor net major la bugetul de stat. Cu o medie anuală de aproximativ 10.000 de angajați, industria reunește peste jumătate dintre angajații din sectorul Fabricării băuturilor din România.

Performanța ridicată se traduce în salarii peste media economiei. Astfel, industria generează anual circa 1 miliard lei în taxe și impozite directe. În plus, cele 18 fabrici care reprezintă industria producătoare de băuturi răcoritoare și ape îmbuteliate reușesc să contribuie la micșorarea deficitului de balanță comercială (import/export). Dovada se regăsește în date statistice. Numai în 2024, valoarea exporturilor de băuturi alcoolice și nonalcoolice a depășit suma record de 2 miliarde lei.

Din păcate, evoluția a fost stopată de măsuri pompieristice aplicate exclusiv industriei. Din 2023 până în prezent, producătorii de băuturi răcoritoare au resimțit vizibil taxarea succesivă și discriminatorie impusă în cascadă, atât din cauza TVA, care a crescut de la 9 la 19%, apoi la 21%, cât și din cauza accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare. Industria s-a dovedit sensibilă la toate aceste schimbări, iar investițiile și locurile de muncă au început să intre pe o pantă descendentă. Astfel, creșterea a fost înlocuită treptat de stagnare și de scădere, un trend negativ care se menține de la an la an.

     16 Decembrie 2025

Pentru mulți români, cumpărăturile obișnuite au devenit o grijă în plus. La fiecare vizită la supermarket, coșul pare tot mai gol, iar costul tot mai mare. Printre produsele pe care consumatorii le resimt semnificativ mai scumpe în ultima perioadă se află și băuturile răcoritoare. Majorarea TVA de la 9% la 19%, în 2023, introducerea accizei pe conținutul de zahăr din băuturile răcoritoare în 2024, urmate în 2025 de creșteri adiționale de TVA și acciză pe zahăr, au dus la creșteri vizibile ale prețurilor de la raft.

Puțini știu însă că acciza pe zahăr se aplică doar băuturilor răcoritoare. Deși numeroase produse alimentare conțin zahăr sub diverse forme, măsura a fost aplicată discriminatoriu, exclusiv acestui segment. Rezultatul? O presiune directă asupra industriei și, în final, asupra consumatorilor obișnuiți, fiind afectați atât angajații care lucrează în acest sector, cât și familiile care își fac cumpărăturile pentru mesele de sărbători.

Iar datele oficiale confirmă această realitate. Potrivit analizelor realizate de Academia de Studii Economice și de Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), industria s-a confruntat cu un val de schimbări fiscale succesive, ale căror efecte se regăsesc astfel în prețurile din fiecare supermarket. Și pe fiecare bon.

Taxe tot mai mari, aplicate în valuri

În perioada 2023-2025, producătorii de băuturi răcoritoare au fost nevoiți să se adapteze unui val de măsuri fiscale fără precedent:

1. TVA a crescut de la 9% la 19%, apoi la 21%;
2. A fost introdusă o acciză pe zahăr aplicată exclusiv băuturilor răcoritoare, deși zahărul este același, indiferent de forma lui sau produsul în care se găsește;
3. Nivelul accizei, aplicat în 2024, a fost deja majorat în 2025 și este stabilită încă o majorare în aprilie 2026.

Producătorii vorbesc despre o taxare discriminatorie, iar datele îi susțin. Conform Uniunii Asociațiilor Europene de Băuturi Răcoritoare (UNESDA), zahărul din băuturile răcoritoare reprezintă doar aproximativ 3% din aportul caloric zilnic al consumatorilor. Cu toate acestea, sectorul a fost prezentat în mod eronat drept principala sursă de zahăr din alimentație. 

Zahărul e zahăr în orice produs. De ce este taxat diferit?

Zahărul este zahăr, indiferent sub ce formă este consumat sau în ce tip de produs se găsește. Sunt de acord cu această afirmație și nutriționiștii: zahărul alb, brun sau cel din siropuri are același aport caloric.  În plus, producătorii băuturilor răcoritoare s-au implicat constant în demersuri de sprijinire a unui stil de viață echilibrat. În ultimii ani, au avut inițiative și acțiuni voluntare, menite să vină în sprijinul populației:

• Au redus cu 25% zahărul din băuturile răcoritoare produse în România (2000–2024);
• Au extins opțiunile low/zero zahăr;
• Au intrat pe piață cu ambalaje mai mici pentru un consum echilibrat.

Taxarea nu schimbă obiceiuri. Doar împovărează consumatorii

Specialiștii în economie avertizează că măsurile fiscale nu duc la schimbări semnificative în privința stării de sănătate a populației și nu modifică obiceiurile de consum, ci doar împovărează și mai mult cumpărătorii.  

Potrivit datelor Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), un litru de suc s-a scumpit, în medie, cu 1,2 lei la raft, ceea ce reprezintă o majorare de preț între 25-50%, în funcție de dimensiunea ambalajului. Pentru consumatori, asta înseamnă că o sticlă de suc sau o doză rece a devenit un produs pe care numeroase familii și-l permit tot mai rar. Dacă nu se oprește robinetul taxărilor, există pericolul ca mulți români să aleagă produse mai ieftine și nesigure din punct de vedere calitativ ori să se îndrepte spre consumul de alcool, mai atrag atenția specialiștii.  

     10 Noiembrie 2025

România traversează o perioadă de deteriorare accentuată a încrederii economice și de încetinire a consumului.

România traversează o perioadă de deteriorare accentuată a încrederii economice și de încetinire a consumului, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor și al presiunilor fiscal-bugetare. Cele mai recente date ale Băncii Naționale a României, analizate de Confederația Patronală Concordia, conturează o imagine tot mai fragilă a economiei naționale, afectată de valul de scumpiri din vară și de efectele majorărilor de taxe.

Avertismentul industriei de băuturi răcoritoare: Presiunile fiscale și scăderea consumului limitează investițiile

În acest context, reprezentanții Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), membră a Confederației Patronale Concordia, se alătură industriilor care avertizează că majorarea costurilor de producție, creșterea taxelor și reducerea cererii interne afectează semnificativ competitivitatea sectorului.

Potrivit asociației, scăderea volumelor comercializate, combinată cu presiunile tot mai mari asupra costurilor, reduce profitabilitatea și descurajează investițiile. Pe termen mediu, există riscul diminuării exporturilor, al amânării planurilor de extindere și al pierderii de locuri de muncă pe lanțul de valoare.

Concordia: Încrederea consumatorilor s-a prăbușit în iulie, provocând o contracție rapidă a consumului

Potrivit Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), care reprezintă principalii producători din România, raportul macroeconomic al Confederației Patronale Concordia arată clar faptul că sentimentul general din economie, calculat pe baza indicatorilor de încredere a populației și firmelor, s-a deteriorat constant în perioada iunie–septembrie. Scăderea încrederii a fost una dintre cele mai accentuate din ultimii ani și a determinat o încetinire vizibilă a consumului intern.

Comisia Europeană, la rândul său, arată că în luna iulie, încrederea consumatorilor a înregistrat a treia cea mai mare scădere lunară din istorie. Evoluția negativă s-a reflectat rapid în reducerea vânzărilor și a volumelor din comerțul cu amănuntul, dar și în activitatea generală din economie.

Activitatea a fost afectată de consumul privat redus, de un deficit comercial major și de evoluția modestă a industriei și a comerțului, inclusiv în zona HoReCa, unde s-a înregistrat o creștere marginală, de numai 0,1%, conform INS. După o perioadă de reziliență în prima jumătate a anului, consumul privat a intrat pe teritoriu negativ în luna august, cu o scădere anuală de peste 2%. Tendința este explicată prin efectul cumulat al inflației ridicate, al scăderii salariilor reale și al creșterii poverii fiscale asupra consumatorilor și producătorilor.

Inflație record din cauza majorărilor de taxe

Creșterea cotei TVA de la 19% la 21% și majorarea accizelor, inclusiv cele aplicate produselor cu conținut ridicat de zahăr, au generat presiuni suplimentare asupra prețurilor de consum. În paralel, eliminarea plafonării prețurilor la energie a amplificat efectele asupra costurilor de producție și asupra prețurilor finale.

Creșterile de taxe s-au reflectat, potrivit BNR, în „scumpiri generalizate la nivelul majorității segmentelor care compun coșul de consum”.

Inflația ridicată și scăderea consumului conturează un final de an dificil pentru economie

În acest context, economiștii atrag atenția că România se adâncește într-un context economic dificil, în care scăderea încrederii determină reducerea consumului, ceea ce afectează producția și veniturile bugetare, în timp ce creșterea prețurilor continuă să erodeze puterea de cumpărare.

În absența unor măsuri care să susțină cererea internă și investițiile, inflația rămâne aproape de nivelul de 10%, creșterea economică se menține anemică, iar presiunea asupra mediului privat și asupra bugetului public este în creștere.

     23 Octombrie 2025

Reprezentanții mediului de business, de la Banca de Investitii si Dezvoltare (BID) și ai Băncii Mondiale s-au aflat ieri, la Palatul Parlamentului, față în față cu cei ai Ministerului Finanțelor.

Discuțiile au vizat parteneriatul public-privat (PPP) - o temă esențială, care poate deveni motorul progresului în România.

- Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare ce a fost reprezentată de Dragos Manescu, director executiv, salută inițiativa și deschiderea Ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare și speră ca această colaborare să se extindă și asupra altor teme importante, evidențiate de către majoritatea celor prezenți:

- taxarea echitabilă

- predictibilitatea fiscală

Provocările cu care se confruntă industria băuturilor răcoritoare sunt, de altfel, preocupări comune, semnalate în cadrul întâlnirii și de alți participanți, precum Confederatia Patronala Concordia și The World Bank, care au subliniat importanța unui dialog deschis și constant între stat și mediul privat.

Avem convingerea că doar prin dialog putem construi o economie echilibrată și sustenabilă.

#DialogPublicPrivat #MinisterulFinantelor #Concordia #TheWorldBank #TaxareEchitabila

     21 Octombrie 2025

Directorul executiv al ANBR, Dragos Manescu, a avut o întâlnire de lucru cu Raffaele De Lutio, consultant în cadrul Federalimentare (Federația Italiană a Industriei Alimentare) și fost ambasador al Italiei în Luxemburg.

Discuțiile au vizat provocările comune ale industriei alimentare din Italia și România – cu accent pe sectorul băuturilor răcoritoare – și modul în care organizațiile reprezentative pot colabora.

Printre temele de interes s-au numărat:

- sistemul Nutri-Score

- politicile de protecție a consumatorului

- provocările fiscale specifice industriei.

Întâlnirea a fost facilitată prin intermediul Ambasadei Italiei la București, în contextul vizitei domnului De Lutio în România, dedicată promovării industriei alimentare italiene și identificării de noi oportunități de colaborare.

Raffaele De Lutio este implicat activ în dialoguri privind politicile nutriționale și alimentare, în parteneriat cu organizații europene de protecție a consumatorilor.

ANBR rămâne deschisă cooperării, pentru a susține o industrie responsabilă și adaptată noilor realități de piață.

#NutriScore #DiscutieFederalimentare #ProvocariFiscale #BauturiRacoritoare

     02 Iulie 2025   Comunicat de presa

Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR), care reunește cei mai mari producători de băuturi răcoritoare din România, își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la modalitatea lipsită de dialog în care Guvernul României a înțeles să comunice pachetul de măsuri fiscale conținând propuneri cu un impact profund la nivelul cetățenilor, economiei și, nu în ultimul rând, al industriei de profil.

Propusa creștere a accizei nearmonizate la produsele cu conținut de zahăr, fără consultare și fără să țină cont de studiile de impact furnizate de industrie, ne face să considerăm că, din nou, se recurge la măsuri pompieristice, lipsite de fundament economic și care penalizează un sector ce contribuie corect și substanțial la bugetul de stat. Același sector economic ce a fost afectat grav în anii 2023-2024 de două măsuri fiscale consecutive: creșterea TVA de la 9% la 19% și introducerea acestei accize nearmonizate pe zahăr, aplicabilă exclusiv și discriminatoriu băuturilor nealcoolice va fi din nou afectat de o creștere cu 20% pentru 2025-2026 a acestei accize introdusa abuziv în urma cu doar un an. Iar acest impact este suplimentar față de impactul majorării TVA, de la 19% la 21%, dar și al creșterii acesteia în sectorul ospitalității. Efectul preconizat este devastator.

ANBR subliniază că, de fiecare dată când se pune problema acoperirii unui deficit bugetar, taxarea băuturilor răcoritoare revine în atenția guvernanților, de parcă ar reprezenta o soluție universală pentru acoperirea golurilor din buget, fără nicio evaluare a consecințelor economice în lanț și fără a ține cont de caracterul profund discriminatoriu al unor astfel de măsuri.

Efectele măsurilor fiscale: scumpiri record și efecte în lanț asupra economiei

Conform studiului realizat de PwC România la solicitarea ANBR, consecințele cele două măsuri succesive, aplicate discriminatoriu industriei de băuturi răcoritoare, s-au resimțit nu doar asupra industriei, ci și asupra economiei și a consumatorilor.

Până în prezent, prețul mediu per litru de băutură răcoritoare a crescut cu 1,2 lei, generând o scumpire la raft de 20–25% în medie și chiar până la 50% pentru ambalajele mari (peste 2,5L); Această majorare este cu 14 puncte procentuale peste rata medie a inflației din România și cu 5 puncte peste inflația din industria alimentară. Mai mult, în 2024, industria a înregistrat o scădere a volumului de vânzări cu 3% față de anul  2022, în ciuda unei creșteri valorice de aproape 40%, cauzată exclusiv de scumpiri.

ANBR înțelege nevoia unor măsuri fiscale care să contribuie la echilibrarea bugetului de stat, însă solicită ca acestea să fie construite pe baze solide, echitabile și în urma unui dialog real cu industriile afectate. Așa cum coaliția guvernamentală și-a acordat o lună pentru consultări și formarea unui nou executiv, ne așteptam ca același respect să fie arătat și față de mediul de afaceri, prin consultări transparente înainte de adoptarea unor decizii fiscale cu impact major asupra unor contributori subtanțiali la bugetul de stat.

     03 Iunie 2025  Comunicat de presa

București, 3.06.2025. Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), care reprezintă principalii producători din România, face un apel public pentru politici fiscale echilibrate și favorabile investițiilor care susțin economia, în contextul formării viitorului guvern. ANBR amintește, astfel, că taxarea discriminatorie a sectorului băuturilor răcoritoare, din ultimii doi ani, a fost decontată nu doar de către această industrie și de lanțul său de valoare, ci și de consumatori, prin prețuri crescute la raft, fără să producă efecte semnificative în ceea ce privește colectarea suplimentară de venituri la bugetul statului.

”Industria noastră, care produce local într-o proporție semnificativă, așteaptă de la viitorul guvern o abordare rațională și echilibrată în ceea ce privește fiscalitatea. După ani în care ne-am confruntat cu numeroase presiuni, de la inflație și creșterea costurilor de producție, la valuri succesive de taxare, este nevoie ca partenerii instituționali să înțeleagă nevoia industriei noastre de stabilitate, echilibru și susținere, pentru a continua să investească, să inoveze și să contribuie la economia locală”, a declarat Alice Nichita, Președinte ANBR.

Industria băuturilor răcoritoare a resimțit din plin povara taxelor aplicate exclusiv acestui sector, în 2023 și 2024. Aceste taxe au afectat volumul de vânzări, care a scăzut cu aproximativ 6% în ultimii 2 ani. În plus, valurile de taxare au avut exact efectul nedorit asupra căruia ANBR a avertizat încă de la început: creștere directă a prețului mediu pe litru, la raft, între 20-25%, și până la 50% pentru băuturile în ambalaje de 2,5l. Asta, deși, în ultimii doi ani, producătorii de băuturi răcoritoare din cadrul ANBR au făcut tot posibilul să păstreze accesibilitatea produselor pentru consumatori.

Mai mult decât atât, taxa pe conținutul de zahăr, așa cum se aplică în acest moment, este discriminatorie, deoarece vizează, în mod exclusiv, o singură categorie de produse: băuturile răcoritoare. Accizarea zahărului exclusiv din băuturile răcoritoare este totodată ineficientă în raport cu promovarea sănătății populației, așa cum arată exemple concrete ale altor state care au introdus măsuri similare, precum Danemarca și Mexic. O taxă care abordează doar o foarte mică parte din întregul aport de zahăr al unei persoane – băuturile răcoritoare - nu poate fi considerată o soluție pentru încurajarea unui stil de viață sănătos.

În ceea ce privește efectele pozitive așteptate la nivelul veniturilor statului, ANBR consideră că împovărarea sectorului băuturilor răcoritoare și-a dovedit și ea ineficiența. În ciuda introducerii unor noi taxe sau a creșterii celor existente, deficitul bugetar a continuat să se adâncească.

Prin urmare, o taxă aplicată exclusiv băuturilor răcoritoare este prea restrânsă pentru a reduce semnificativ consumul de zahăr, iar diminuarea consumului de zahăr, în sine, este insuficientă pentru a produce efecte pozitive substanțiale asupra sănătății publice, astfel devenind, mai degrabă, o taxă pe lux, luxul de a bea o băutură răcoritoare.

ANBR recomandă cu fermitate factorilor decidenți să ia în considerare alte eforturi mai colaborative și semnificative pentru a ajuta consumatorii să facă alegeri informate în materie de dietă. Industria noastră este angajată să lucreze împreună cu toți factorii de decizie relevanți pentru a dezvolta intervenții mai eficiente, menite să ajute consumatorii să își controleze consumul de calorii prin reducerea zahărului, oferirea unor dimensiuni mai mici ale ambalajelor și furnizarea unei etichetări clare a ambalajului, asigurând în același timp un flux de venituri mai stabil pentru guvern. Inițiativele semnificative de autoreglementare s-au dovedit eficiente și ar trebui încurajate în continuare.

ANBR reprezintă unul dintre sectoarele economice care produc local, investesc constant în dezvoltarea operațiunilor și plătesc taxe în România. Membrii ANBR, din care fac parte cei mai importanți producători de băuturi răcoritoare din industria românească, produc băuturi în 15 fabrici prezente în toate regiunile țării, poziționând România ca un centru regional de producţie a băuturilor răcoritoare. De-a lungul timpului, industria băuturilor răcoritoare s-a dovedit a fi un investitor relevant și stabil, care contribuie constant la economie și a cărei activitate susține numeroase alte afaceri locale, pe lanțul de valoare. Companiile din industrie plătesc taxe în România și generează anual venituri extrem de importante pentru bugetul statului, atât direct, cât și pe întreg lanțul valoric. Astfel, ANBR consideră crucială implicarea viitorului guvern în stimularea investițiilor din acest sector, evitând împovărarea companiilor din industrie.

     09 Iunie 2022   Comunicat de presa

​​Un studiu Deloitte România comandat de Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) a analizat impactul economic, dar și social al industriei băuturilor răcoritoare din România. Despre ce înseamnă războiul din Ucraina și criza pandemică pentru industria băuturilor răcoritoare

     06 Iunie 2022  Anunt 

Investiţiile realizate de industria băuturilor răcoritoare în perioada 2017-2020 au crescut producţia de bunuri şi servicii în economia românească cu 2.2 miliarde euro, echivalentul a 0.54% din producţia din 2020, arată un studiu realizat de Deloitte România şi comandat de Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR).

     02 Iunie 2022   Comunicat de presa

Industria băuturilor răcoritoare a contribuit cu peste 3,65 miliarde euro la economia României în perioada 2017-2020, din care peste 1 miliard de euro valoare adăugată brută directă, potrivit unui amplu studiu realizat de Deloitte România

     31 mai 2022  Ringier Advertising 

În perioada 2017-2020, industria băuturilor răcoritoare a susținut, în medie, anual, peste 70.000 de locuri de muncă, prin efect direct, indirect și indus. De asemenea, fiecare angajat din sectorul băuturilor răcoritoare a susținut, în medie, în acest interval, alte aproximativ 8,5 locuri de muncă similare în economia națională. Acestea sunt datele care au reieșit dintr-un studiu Deloitte România comandat de Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR).

     25 Ianuarie 2022  Autor 

Sistemul de garanție-returnare (SGR), prin care recipientele vor adăuga 50 de bani la prețul produselor – sume care pot fi recuperate la returnarea în magazine – a făcut deja primii pași. În statele în care a fost implementat, sistemul a dus la reciclarea a 70, până la 95% din peturi.

     25 Ianuarie 2022  Autor Alina-Elena Vasiliu, Mara Rolea

Sistemul Garanţie-Returnare (SGR), care va pune bazele unui mod organizat de reciclare a recipientelor în care se vând băuturile răcoritoare şi berea, ar putea intra în vigoare în octombrie 2023.

     14 Decembrie 2021  Autor Laura-Georgiana Cioba

Acestea sunt doar o mică parte din ideile principale care stau la baza implementării unui sistem național optim de garanție-returnare și pe care reprezentanții Alianței Producătorilor de Băuturi mizează în vederea unei bune funcționări a acestuia pe viitor.

     24 Noiembrie 2021  Autori 

România are rate de reciclare mult sub cele necesare pentru a îndeplini țintele ambițioase stabilite de Uniunea Europeană până în 2025. Dar există soluții pentru a crește aceste cifre.

     14 Octombrie 2021  Autor Raluca Nicolae

Pentru a recupera garanția de 50 de bani, nu ai neapărat nevoie să prezinți bonul. Clienții vor primi garanția prin mai multe variante: fie cash, pe un voucher care va putea fi folosit la retailerul respectiv, fie printr-un card de fidelitate.

     31 Iulie 2021  Autor Dorin Oancea

Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare şi Asociaţia Berarii României solicită ajustarea restricţiilor de circulaţie impuse în această perioadă de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pentru a permite aprovizionarea cu răcoritoare sau bere.

     21 Iulie 2021  Autori G.B Miscellanea

Românii consideră că introducerea Sistemului Garanţie-Returnare (SGR) la nivel naţional va determina adoptarea unor obiceiuri mai responsabile în rândul populaţiei în ceea ce priveşte reciclarea ambalajelor de plastic, sticlă sau metal

     12 Iulie 2021  Autori Alina-Elena Vasiliu , Cristina Bellu

Industria producătoare de băuturi răcoritoare şi-a propus ca, în următorii patru ani, să ajungă în stadiul în care toate ambalajele folosite să fie reciclabile.

     8 Aprilie 2021  Autor Smile Media

Asociația Berarii României și Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare s-au reunit în Alianța Producătorilor de Băuturi din România pentru a răspunde cerințelor legislației UE și ale țării noastre privind responsabilitatea extinsă a producătorului (REP) pentru industria băuturilor cu privire la introducerea unui sistem garanție-returnare (SGR) eficient în România.

     24 Noiembrie 2020  Autor Raluca Florescu

Noul proiect de hotărâre de guvern (privind sistemul de garanție returnare n.r) pus săptămâna trecută în dezbatere publică  nu face decât să confirme că suntem determinați și noi, producătorii, alături de Guvernul României și de ministrul Mediului, să aducem discuțiile într-o zonă foarte concretă

     21 Octombrie 2020  Daniel Badea

Noutăţi despre Sistemul Garanţie-Returnare, exemple de succes în reciclarea deşeurilor, dar şi despre cum funcţionează sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD) sunt subiecte ce vor fi abordate în cadrul Forumului de management şi reciclare a deşeurilor, organizat joi în format hibrid.